Scurt istoric al Colegiului Naţional “G. Bariţiu”

 

 

• îşi deschide porţile în 19 octombrie 1919, din ordinul Consiliului Dirigent, fiind primul liceu românesc din Cluj;

• patronul spiritual al colegiului este marele cărturar şi patriot George Bariţiu;

• primul director, profesorul Alexandru Ciura, şi un corp profesoral de elită vor pune bazele “tradiţiei bariţiste”;

• în anul 1923 apare revista ZORILE, reeditată periodic; în cadrul societăţilor de lectură îşi vor citi creaţiile elevi ce vor deveni nume de rezonanţă în cultura românească;

• în anul 1950 liceul se mută în actuala clădire;

• în 1977 este transformat în liceu industrial;

• în 1990 îşi reia tradiţia de liceu teoretic, cu profil real şi uman-bilingv;

• în anul 2000, liceului i se conferă statutul de colegiu naţional;

• în prezent funcţionează cu câte o clasă pe nivel, la ciclul primar, cu câte două clase pe nivel, la ciclul gimnazial (dintre care una cu studiul intensiv al limbii italiene), cu câte trei clase pe nivel, la ciclul liceal (una de matematică-informatică, una de ştiinţe sociale şi una de italiană bilingv) şi cu trei clase liceale de seral.

 

 

 

 

Anul 1919-1920

 

Ordinul Consiliului Dirigent prevedea:

• numărul de clase: I – VIII;

• secţiile: modernă şi reală;

• catedrele: limba română, franceză-germană, istorie-geografie, matematică-fizică, ştiinţe naturale-geografie, gimnastică-muzică.

 

 

 

 

Efective de clase şi elevi


• 1919 – 1920 – 9 clase – 278 elevi;

• 1920 – 1921 – 9 clase – 437 elevi;

• 1921 – 1922 – 9 clase – 429 elevi;

• 1922 – 1923 – 10 clase – 481 elevi;

• 1923 – 1924 – 8 clase – 408 elevi;

• 1924 – 1925 – 11 clase – 574 elevi;

• 1925 – 1926 – 14 clase – 647 elevi;

• 1926 – 1927 – 15 clase – 547 elevi;

• 1927 – 1928 – 16 clase – 607 elevi;

• 1933 – 1934 – 15 clase – 530 elevi;

• 1934 – 1935 – 16 clase – 622 elevi;

• 1935 – 1936 – 19 clase – 671 elevi;

• 1937 – 1938 – 19 clase – 753 elevi;

• 1947 – 1948 – 16 clase – 667 elevi.

 

 

 

Perioada războiului

 

în 1940, după dictatul de la Viena, în clădirea din str. Bariţiu au funcţionat împreună două secţii române: Şcoala Medie de fete de stat (mutată din locaţie în 1942) şi Liceul de aplicaţie de băieţi;

în 1941 devine Liceul Coeducal de stat (maghiar) cu limba de predare română (liceu mixt);

în 1944 se revine la vechiul nume al şcolii, în împrejurări istorice noi – funcţionează iniţial cu opt clase de băieţi.

 

 

Perioada comunistă

 

• funcţionează ca liceu mixt între anii 1945 – 1947;

• în 1948 devine Şcoala Medie de băieţi nr. 1 (şcoala îşi pierde a doua oară numele, în contextul noii reforme a învăţământului); are trei cicluri: primar, gimnazial şi liceal;

• în 1950 liceul este mutat în clădirea de pe strada Emil Isac nr. 10, în fostul sediu al Liceului Comercial de băieţi;

• în 1954 devine Şcoala Medie nr. 5 (având şi o secţie serală);

• în 1955 devine Şcoala Medie mixtă;

• în 1957 liceul îşi redobândeşte numele (Şcoala Medie “George Bariţiu”); funcţionează până în 1961 cu ciclu primar, cu ciclu gimnazial până în 1977 şi numai cu ciclu liceal, zi şi seral, ulterior;

• în 1965 devine Liceul “George Bariţiu” (teoretic);

• între anii 1969 – 1977 a funcţionat cu clase speciale de chimie;

• în 1977 devine Liceul Industrial “George Bariţiu”.

 

 

După 1989

 

• în 1990 îşi reia tradiţia de liceu teoretic, cu profilul real, specializarea matematică-fizică şi profilul uman-bilingv, specializarea română-italiană;

• în 1994 în cadrul profilului real apare specializarea informatică (din 2000 devine matematică-informatică, înlocuind specializarea matematică-fizică);

• în 1996 se semnează Memorandumul dintre Guvernul României şi Guvernul Italiei, prin care se recunoaşte pe plan internaţional specializarea bilingvă, română-italiană, din cadrul liceului “G. Bariţiu”, iar şcoala este constant sprijinită de oficialităţile italiene;

• începând cu anul 2000 liceul cunoaşte o dezvoltare amplă pe mai multe direcţii: devine Colegiul Naţional "George Bariţiu", îşi modernizează baza materială şi îşi înnoieşte aspectul, îşi diversifică oferta educaţională (la profilul uman apare specializarea ştiinţe sociale, la gimnaziu se introduc clase cu studiul intensiv al limbii italiene); se instituie bursa "Ion Raţiu" şi se dezvoltă proiecte şi parteneriate cu instituţii din administraţia publică locală şi centrală, cu şcoli din ţară şi străinătate, cu instituţii europene de prestigiu.

• de la 1 septembrie 2010, Colegiul Naţional "George Bariţiu" preia clasele, structura şi personalul şcolii "David Prodan" Cluj-Napoca. Apar în configuraţia şcolii clasele elementare (I-IV) şi se dublează numărul claselor de gimnaziu (V-VIII).